O mulțime de oameni nefericiți continuă să facă ceea ce fac chiar dacă știu că aceasta este cauza nefericirii lor. O mare parte din acest comportament uzual provine de la un mic cuvânt — „trebuie“. Fiecare dintre noi are responsabilități pe care e bine să le respecte și, de fapt, o mare parte din fericirea noastră reală în viață provine din respectarea angajamentelor în familie, la muncă și în comunitate.
Pe de altă parte, la un moment dat, cu toții ajungem să ne confruntăm cu o serie de „trebuie“ care ne obosesc — acele preocupări urgente care, la a doua privire, s-ar putea să nu fie chiar așa de importante.
Acestea sunt vocile pe care le purtăm din copilărie: „«Trebuie» să îți lustriești pantofii în fiecare zi“ sau „Nu «trebuie» să pui niciodată cratițe în mașina de spălat vase“. Deseori, acestea nu sunt propriile noastre reguli, ele aparțin altcuiva — mamei noastre, profesorului, verișorului sau vecinului. Și cu toate că pot fi reguli folositoare, pot acapara de asemenea inutil timpul și energia noastră, împiedicându-ne să facem lucrurile care ne fac fericiți.
Fă o listă cu toți acești „trebuie“ din viața ta. Gândește-te când ai început să privești o activitate ca pe ceva ce „trebuie“ făcut și cine a încurajat acest lucru. Apoi trage o linie peste orice „trebuie“ care nu mai are sens pentru tine, peste toate acele obligații de mult expirate. Străduiește-te să-i reziști lui „trebuie“ ori de câte ori apare. În acest fel vei începe să creezi noi tipare ce se potrivesc mai bine în viața ta și scopurilor tale prezente.



