Clinica de Fericire
Toate articolele
Părinți3 min de citit

Părinte în echilibru

de Clinica de Fericire ·10 iunie 2019

Părinte în echilibru

Atunci când se naște un copil, părinții trăiesc momente de bucurie și entuziasm, fiind încântați de apariția copilului. Dar se poate întâmpla ca în scurt timp să își facă loc în viața cuplului stresul și epuizarea. Îngrijirea copilului, nopțile de nesomn, permanenta grijă față de sănătatea, siguranța și buna dezvoltare a copilului pot duce la impresia că viața de zi cu zi împreună cu un copil este dificilă. A fi părinte înseamnă a fi îndrumător de drum, înseamnă să le fim alături copiilor în drumul spre propria lor devenire. Este sarcina noastră să mergem înainte și să le dăm copiilor ceea ce au nevoie: ocrotire, susținere și iubire.

Copiii au nevoie să se simtă ascultați și înțeleși. Este important ca noi, părinții, să îi susținem și să le arătăm că ne pasă prin dorința de a afla cum îi merge copilului nostru. Cum a fost ziua lui la școală sau la grădiniță, ce interacțiuni a avut, dacă au existat momente care l-au bucurat sau care l-au întristat? Ar fi bine să existe în rutina zilnică un timp care aduce împreună părintele și copilul și îi conectează unul la celălalt. Acest lucru poate fi făcut undeva, seara, când putem să ne desprindem fiecare de îndatoririle zilnice și să îi comunicăm copilului că suntem acolo doar pentru el, doar să auzim și să simțim. Sunt suficiente și 10 minute în care să ne deschidem urechile și inima și să dăm șansa copilului să se poată detensiona și să poată împărtăși din experiențele de peste zi. În acel moment copilul simte că este acceptat așa cum este, că este iubit și înțeles și în acest fel își construiește încrederea în el prin exprimarea emoțiilor și trăirilor.

Copilul este dornic de cunoaștere. El vrea să fie activ, să descopere, să experimenteze. Copiii au nevoie de spațiu și de context pentru a-și desfășura propriile lor forme de expunere. Au nevoie de spațiu pentru joacă autoinițiată, pentru mișcare, muzică, dans, desen, modelaj. În acest fel ei se bucură de propriile acțiuni și de propria putință. Se bucură de creație, se alimentează cu forță și își întăresc sentimentul propriei valori, care va contribui semnificativ la stima de sine. Așa că este de datoria noastră să ne asigurăm că au acest spațiu în care să se desfășoare în siguranță și să creăm contexte de valorizare a potențialului lor creativ.

Se întâmplă de multe ori ca noi, părinții, prinși în termene și sarcini, responsabilități și griji pentru bunăstarea copiilor, să punem pe plan secundar grija pentru propriul bine. Dacă noi suntem epuizați și nemulțumiți în interior, acestea se răsfrâng și în exterior; astfel, cu cât sunt mai echilibrați părinții, cu atât mai degajați sunt și copiii. Deci, e momentul să ne întrebăm ce facem pentru noi înșine? Dacă răspunsul este că nu avem timp, poate ar fi bine să ieșim din pretenția de a fi în permanență în jurul copiilor. Copiii pot avea grijă de ei, dacă noi îi lăsăm să facă asta și nu îi copleșim cu grijă excesivă. Efortul nostru de a-i proteja nu duce decât la o slăbire a încrederii copiilor în ei înșiși. Un bun mod de a ne raporta la binele copilului este să nu facem nimic pentru copil din ce ar putea face el însuși. Așa că, să începem să ne alocăm și nouă timp și resurse în egală măsură. Prin faptul că vom cultiva bunăvoința față de noi înșine, vom întări bucuria noastră de viață și vom imprima în viața de zi cu zi a familiei noastre pace, liniște și echilibru.

Toate articoleleStabilește o programare

Mai citește