Frica de căsătorie, denumită și gamofobie, reprezintă teama irațională de mariaj, de asumare a unui angajament față de cealaltă persoană din cuplu. Această fobie se regăsește atât la femei cât și la bărbați și se manifestă printr-o stare de anxietate, neliniște, îndoială, precum și prin atacuri de panică, palpitații, greutăți ale respirației etc.
“Doi tăietori de lemne merg în pădure pentru o nouă zi de muncă. Primul tăietor de lemne își ia fierăstrăul și se trudește cât de mult poate, toată ziua, neoprindu-se nici măcar pentru un pahar cu apă sau pentru masa de prânz, crezând că, atâta timp cât muncește din greu, el va tăia mai multe lemne și, prin urmare, va câștiga mai mulţi bani.
"E poate adevărat că nu existăm cu adevărat până când nu ne vede cineva existând, nu vorbim cu adevărat până când nu înțelege cineva ceea ce spunem, în esență, nu suntem pe de-a-ntregul vii până când nu suntem iubiți." (Allain de Botton)
Începând din copilărie, “fericit“ și „trist“ sunt primele sentimente pe care învăţăm să le recunoaștem și să le exprimăm, iar mulţi dintre noi nu au permis acestei definiţii în alb-negru să se nuanţeze pe măsură ce vieţile noastre și intelectul vor fi devenit mai complexe — așadar, cu cât este mai limitată definiţia fericirii, cu atât mai dificil îţi va fi să o atingi.
Nu te mai uita în curtea vecinului. Când vine vorba de fericire, comparaţiile sunt rareori de ajutor. Fericirea este un fenomen subiectiv; este trăită în mod diferit de fiecare în parte și înseamnă lucruri diferite pentru diverși oameni.
Timiditatea reprezintă o stare de îngrijorare și disconfort resimțită în interacțiunile sociale, o teamă legată de evaluarea negativă a celorlalți, care vă poate îngreuna îndeplinirea obiectivelor personale și profesionale.
De la sfârșitul lunii martie, elevii și studenții au fost afectați de închiderea școlilor și universităților din cauza coronavirusului. Cursurile au continuat online, dar viața din campus, cu resursele sale vitale și rețelele de sprijin, s-a oprit.
O mulţime de oameni nefericiţi continuă să facă ceea ce fac chiar dacă știu că aceasta este cauza nefericirii lor. O mare parte din acest comportament uzual provine de la un mic cuvânt — „trebuie“.
S-ar putea să fii surprins de faptul că la vârsta adolescenței se schimbă interesul pe care copilul îl manifesta înainte pentru familie în favoarea grupului de prieteni.
